Foto eveniment



Discursul ES Henri Paul la ceremonia de decernare a Legiunii de Onoare doamnei Ana Blandiana

Doamnelor si Domnilor,

Aceasta seara este foarte importanta pentru Legiunea de Onoare si pentru Romania.
Mai intai de toate, permiteti-mi sa salut infiintarea sectiei romane a Legiunii de Onoare, in prezenta generalilor Gobillard si Picard, trimisi aici de Generalul Gerin-Roze, presedintele societatii de intrajutorare. Vom trece curand la desemnarea membrilor biroului, si sunt sigur ca posesorii romani ai legiunii isi vor manifesta, cu acest prilej, atasamentul pentru Franta si marile noastre ordine nationale. Un cuvant de multumire se cuvine si doctorului Serge Rameau, Ofiter al Legiunii de Onoare, pentru activitatea sa exceptionala in functia de presedinte interimar.
Dupa cum stiti, Presedintele Republicii Franceze, Marele Maestru al Ordinului, a dorit sa reformeze statutul Legiunii de Onoare, pentru ca aceasta sa recompenseze toate talentele in sens mai larg. in acest spirit, ne-am reunit astazi la resedinta Frantei pentru a saluta aceasta decizie si angajamentul in serviciul pluralismului si al libertatii uneia dintre cele mai mari doamne a literelor romanesti si a unei militante pentru drepturile civice.
Este o onoare care mi-a fost facuta si o bucurie personala, de a-i decerna astazi, Ordinul Legiunii de Onoare in grad de cavaler.

Draga Ana Blandiana,

Acordandu-va cea mai inalta distinctie, Franta doreste bineinteles sa aduca un omagiu deosebit presedintei Fundatiei Academiei Civice, care este la originea Centrului International de Studii asupra Comunismului si a Memorialului Victimelor Comunismului si a Rezistentei de la Sighet.
Acest memorial, care anul trecut a sarbatorit cincisprezece ani de existenta, a fost creat sub egida Consiliului Europei, care l-a ales, dupa exemplul Memorialului Pacii de la Caen, din Franta, si a lagarului de la Auschwitz, din Polonia, ca fiind unul dintre cele mai importante locuri ale memoriei europene.
Iar acesta este primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului. L-ati dorit pentru a face dreptate prin aducerea la cunostinta a faptelor si prin aceasta memorie pe care o plasati neobosit in centrul dezbaterii publice din tara dumneavoastra si dincolo de hotarele ei.
Caci initiativele Dumneavoastra exemplare v-au facut sa sustineti conferinte in strainatate asa cum a fost cazul in 2008 la Caen si la Rennes, prin cele doua interventii pe tema: "Memoria, o forma de justitie" in cadrul Festivalului "Primavara balcanica" consacrat Romaniei ("Insolita Romanie"). si la Sighet se tin in fiecare an colocvii de anvergura internationala.
Tot aici se tine in fiecare vara o scoala care primeste tineri veniti din toata tara pentru a studia istoria comunismului. Astfel, cred ca va pot spune ca prin aducerea unei lumini asupra trecutului, va adresati cu precadere tinerelor generatii. Dumneavoastra, a carei tinerete, a fost marcata de represiunile exersate asupra tatalui Dumneavoastra, va ocupati de formarea tinerilor romani care au sansa de a trai intr-un spatiu european democratic.
Va implicati in a le face cunoscuta istoria contemporana a tarii lor pentru ca, asa cum ati spus-o, aceasta solida constiinta a identitatii lor sa-i faca mai increzatori si mai deschisi. Este, in opinia mea, o actiune exemplara in cadrul societatii civile europene de astazi si un mesaj primordial.
In final, permiteti-mi sa spun, acest mesaj este cu atat mai auzit cu cat el se raporteaza la o opera care ocupa un loc eminent in sufletul contemporanilor Dumneavoastra, in sufletul nostru. Caci, de la primele Dumneavoastra lucrari, din adolescenta de la finele anilor cincizeci, ati stiut sa transformati poemele intr-un fenomen popular care a starnit pasiuni. Ati fost mai intai, asa cum o spuneti, "o poeta interzisa", tinand prima pagina a ziarelor straine, si sub cenzura, va imprumut metafora, poezia era ca un plaman prin care toata lumea respira. Fara indoiala, in acest spirit, ati reinfiintat PEN Clubul Roman.

Astazi avem bucuria de a putea sa va salutam ca pe un minunat ambasador al culturii romane, ale carui lucrari sunt traduse in 23 de limbi. insa intreaga Dumneavoastra opera este impozanta, ati publicat 22 de carti de poezie, proza sau eseu. in 1969, ati obtinut premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor si, in 1982, premiul pentru proza al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti. Tot in acelasi an, ati fost cea mai tanara poeta care a primit, in 1982, premiul international Gottfried von Herder pentru volumul "Al treilea botez". in 1997, v-a fost decernat Premiul national pentru poezie "Mihai Eminescu" si ati fost aleasa membra a Academiei de Poezie Mallarmé din Paris. in fine, in 2001 ati fost membru fondator al Academiei mondiale de poezie de la Verona, celebrand, sub egida UNESCO, diversitatea pasnica a lucrurilor.
Insa, vorbind acum, sunt atent, draga Ana, caci intr-unul dintre cele mai celebre poeme ale Dumneavoastra, lista din "Tout" (Totul), "discursurile", sunt artificii care imprejmuiesc "cozile de asteptare" si "sticlele goale".
Astfel, Ana Blandiana, pentru locul pe care il ocupati in cultura europeana si pentru lupta necontenita pentru dreptate, in numele Presedintelui Republicii si in virtutea puterilor cu care am fost investit, am onoarea de a va decora cu Legiunea de Onoare.
Ana Blandiana, in numele Presedintelui Republicii, va decorez cu Legiunea de Onoare in grad de Cavaler.

Bucuresti, 30 septembrie 2009




Discursul Doamnei Ana Blandiana la primirea Legiunii de Onoare

Excelenta voastra
Doamnelor si Domnilor,
Dragi prieteni,

Tocmai pentru ca sunt putin obisnuita cu onorurile mai mult decat literare, onoarea pe care Franta mi-o face primindu-ma in Ordinul Legiunii de Onoare, este pentru mine profund tulburatoare.
Iata de ce prefer sa consider ca aceasta decoratie a fost acordata intr-o maniera aproape simbolica nu doar mie, ci scriitorilor romani care au avut forta morala de a traversa anii lungi ai dictaturii fara sa renunte la adevarul paginilor lor.
Pe de alta parte, sunt convinsa ca acest simbol trece prin mine ca un omagiu adus milioanelor de eroi invinsi si de fiinte incarcerate si torturate, persecutate pentru ideile si pentru demnitatea lor. Sunt cei carora le-am dedicat ultimii 16 ani din viata mea, realizand - impreuna cu sotul meu si colegii nostri - primul Memorial al Victimelor Comunismului din lume si transformand astfel suferinta intr-un patrimoniu. Caci suferinta este un patrimoniu pe care Europa de Est il aduce, ca pe o zestre, istoriei comune a continentului nostru.
In orice caz, onoarea apartine victimelor, doar recunostinta pentru ea imi revine mie. Recunostinta ca o forma de admiratie pentru o tara, Franta, care, in ciuda tuturor crizelor prezentului, nu renunta la cultul libertatii si nu oboseste sa ii recompenseze pe cei care au invatat acest cult de la ea.
Este lectia Frantei eterne, pentru care sunt mult mai recunoscatoare decat pentru aceasta mare onoare de astazi.

Ana Blandiana

Bucuresti, 30 septembrie 2009
©Copyright 2007-2008 Ana Blandiana web designer Lucia Darian